De multe ori m-am întrebat de-a lungul ultimilor doi ani de ce am ales să fac pasul acesta înspre ASCOR, însă de și mai multe ori am fost întrebat de cei din jur: familie, rude, prienteni și colegi. De unde a pornit imboldul? De ce ASCOR și nu altceva, altă structură studențească sau altă pasiune cu care să imi ocup constructiv timpul?

Ei bine, cred că pentru mine ASCOR.- ul a fost un răspuns potrivit  chemării. Unii sociologi o numesc chemarea cetățeanului, a ,,politisului’’ (gr. πολίτης), adică în spirit civic, individul simte un imbold spre a schimba înspre bine lucrurile și fenomenele sociale din jurul său, din cetatea sa. Psihologii o numesc nevoie de apartenență, dorința de a te afilia și alătura unor oameni cu același set de principii, idei ori dorințe. De multe ori însă, atât psihologii și sociologii, cât și teologii o numesc chemare mesicanică, chemare prin care se întelege nevoia intrinsecă, ființială de a urma modelului mesianic al Mântuitorului și de a ieși in lume spre a o schimba cât mai mult înspre binele absolut, bine ce reprezită  indentificarea voinței noastre cu voința lui Dumnezeu, în care se află adevărata libertate. Ca student la Teologie și creștin ortodox, această chemare se manifesta cu atât mai mult întrucât fiecare dintre noi suntem chemați la  misionarism, fie sub forma preoției sacramentale, ca slujitori ai Sfintelor Altare, fie sub forma preoției universale ca urmare a Tainelor Sfântului Botez și Mirungerii.

În căutările mele spirituale, sociale și intelectuale de tânăr creștin ortodox român, de multe ori am căutat să răspund acestor nevoi, ori mai bine spus acestei chemări mesianice, astfel încât, momentul întâlnirii cu ASCOR Sibiu s-a dovedit a fi providențial, răspuns rugăciunilor și nevoilor mele. Caracterul clar al asociației reiese însăși din nume – Asociația Studenților Creșin-Ortodocși Români. El se dovedește și prin acțiunile și activitățile asociației, dar mai ales prin conduita, valorile morale și creștine ale membrilor ce o întocmesc. Astfel, în cadrul acestei familii am reuștit să descopăr prietenul, fratele și sora- în care sălășluiește Hristos, dar și mentorul, atât în postura mai-marilor care se îngrijesc de bunul și firescul mers al lucrurilor (ex: ierarhul eparhiei, părinții consilieri sau preotul îndrumător) cât și prin intermediul experiențelor formatoare.

Misiunea ascoreanului nu este simplă într-o lume secularizată, în care lupta împotriva valorilor creștine, tradiționale și naționale se duce fățiș, însă este o misiune, o cruce sfințitoare și mântuitoare. Păstrarea și promovarea credinței și spiritualității ortodoxe, in duh filocalic redescoperit de Părintele Profesor Dumitru Stâniloaie, reprezintă principale valori și obiective ale asociație.

Ca ascorean am învățat ce înseamnă unitatea, sobornicia în, prin și cu Hristos. Fiecare activitate desfășurată în cadrul asociației poartă cu sine binecuvântarea mai-marilor, prin care grija și providența divină își fac simțite prezenta în cele mai dificile și tensionate momente. Nu de puține ori încercările noastre de promovare a binelui au fost întâmpinate  cu nepăsare și ignoranță, ba chiar împotrivire, însă de fiecare dată sub pavăza lui Dumnezeu și prin măsura iubirii jertfelnice, mesajul bun a fost transmis.

Sunt ascorean de aproape doi ani, și mereu am simțit prezența lui Dumnezeu în lucrarea noastră, însă mai abitir am avut ocazia să văd rodele muncii și binecuvântarea divină asupra ascorenilor mai vechi, ascoreni ce rămân ascoreni chiar și cu trecerea anilor, oamenilor ce s-au format în cadrul acestei familii, oameni ce împart și împărtășesc mesajul cel bun atât în societate, cât și în familiile lor. A fi ascorean înseamnă a fi creștin-ortodox, mai înseamnă a fi român și patriot, iubitor de țară și tradiții, dar mai înseamnă și a rămâne veșnic tânăr, vesnic parte și celulă a familiei și al corpului ascorean. Conexiunea și continuitatea rămâne vie de fiecare dată când un ascorean veteran se încumetă să se (re)alăture tinerilor activi care sunt datori a da mărturia tinereții lor după voia lui Dumnezeu.

Pentru cei mai mulți dintre membri, îndrăznesc să spun că întâlnirea cu ASCOR a reprezentat un punct de cotitură în viața acestora, repezintând și o cărămidă importantă în formarea conștiinței de tineri români după voia lui Dumnezeu și în slujba Bisericii.

Nu tot timpul ceea ce ne propunem reușește, dar înțelegem că prin toate se arată voia lui Dumnezeu. După perioada pandemiei covid din ultimii ani, atât ASCOR, cât și alte structuri studențești au  fost întâmpinate de un tânăr retras, lipsit de ințiativă și spirit civic, ba chiar un tânăr dinstanțat social, și nu doar fizic după cum se cerea în perioada pandemiei. În aceste condiții misiunea din ultimii ani a asociației a reprezentat trezirea conștiinței lucrătoare a tânărului creștin român și (re)apropierea acestuia de Hristos și Biserică.

În încheiere, tind să cred că misiunea principală a ASCOR-ului, sub ascultarea Bisericii, este de a ajuta la formarea de conștiinte, la a ajuta în formarea oamenilor pentru oameni. În speranța că voi reuși și eu să ajung un om pentru oameni, rămân cu întrebarea: oare eu am ales ASCOR-ul sau ASCOR-ul, prin pronia lui Dumnezeu, m-a ales pe mine?

Radeș Nicolae, Președinte al Asociației Studenților Creștin-Ortodocși Români- Filiala Sibiu
Student al Facultății de Teologie „Sf. Ier. Andrei Șaguna”
Student al Facultății de Medicină din Sibiu